Strop de rouă este un proiect care dorește testarea și monitorizarea apelor de suprafață din România, pentru a preveni dezastrele ecologice sau poluarea involuntară.
Împreună cu Asociația Societate Organizată Sustenabil S.O.S Somes în cadrul campaniei Someșul | Culoar Verde-Albastru am decis testarea și eșantionarea a 14 probe din raul Somesul Mic de la izvor (barajul Gilau) pana la varsare in Somesul Mare (Dej) pentru a măsura parametri ce pot indica ape poluate:
Un numar de 14 probe de apa au fost prelevate si testate cu echipamentele entry-level de care dispunem. 11 probe au prezentat valori in grafic, tipice unei ape de suprafata din zona Transilvaniei. In 3 probe prelevate din zona de deversare in natura a apelor filtrare de la statia de tratare din zona "Emerson" Cluj-napoca, am identificat valori ce pot indica o poluare a mediului (Somesul Mic). Astfel valorile parametrilor de pH, turbiditate, salinitate si ORP nu corespund marjelor permise pentru dezvoltarea faunei acvatice. Mirosul dejectiilor direct in albia raurilor nu a putut fi redat din pacate , insa se poate observa pe unele clipuri gravitatea situatiei.
Somesul Mic - deversare statie epurare
pH
EC
ORP
Temp
TSS
SAL
6.12
808 μS/cm
-144 mV
12.5 °C
50 NTU
0.04 %
pH normal
EC normal
ORP normal
Temp normal
TSS normal
SAL normal
6.5 - 8.5
100 - 2000 µS/cm
0 - 1000 mV
5 - 25 °C
0 - 30 NTU
0 - 0.05 %
Pentru a intelege mai bine situatia, voi prezenta mai jos, detaliat, ce impact pot avea valorile crescute sau scazute a unor parametri importanti ce reflecta calitatea apelor.
Nivelul optim de pH pentru pești și plantele acvatice sunt cuprinse între 6,5 și 8.5. În afara intervalelor optime, organismele pot deveni stresate și pot muri.
O creștere sau scădere minoră a nivelului pH-ului poate face ca un lac sau rau oligotrofic (bogat în oxigen dizolvat) să devină eutrofic (lipsit de oxigen dizolvat).
Poluarea din surse punctiforme este o cauză comună care poate crește sau scădea pH-ul în funcție de substanțele chimice implicate.
Schimbarea valorii unui parametru precum pH, ORP sau turbiditate, sau suspensii totale in apa, poate afecta in lant alti parametri de care depinde viata acvatica. Valori mai mari ale
CBO5 denotă prezenţa
substanţelor organice
biodegradabile care,
contribuie la reducerea
concentraţiei de oxigen
dizolvat din apă cu efecte
negative asupra
ecosistemelor acvatice.
Reducerea oxigenului
dizolvat la valoarea şi mai
puţin de 2 mgO2/l duce la
peirea în masă a faunei
acvatice. Aceste substanțe chimice pot proveni de la scurgerile agricole, de la evacuarea apelor uzate sau de la scurgerile industriale.
Criteriile de apreciere a calitatii apelor de suprafata se face conform standardului IPA, care necesita instrumente de masurare conforme si reglementate. IPA se apreciază după 7 clase. Calcularea valorii IPA se realizează după un număr fix de parametri (6):
azot de amoniu, azot de azotit, produse petroliere, fenoli, oxigen dizolvat şi consumul biochimic de
oxigen la 5 zile. (vezi aici si aici).
Clasa I-a de calitate (pură) corespunde apelor de suprafaţă în care numărul total de bacterii nu depăşeşte
0,5 mln cel/ml, iar bacteriile saprofite – 0,5 mii cel/ ml, iar bacteriile petrol şi fenol – rezistente sunt mai
puţin de 10 cel/ml. Apa este bună şi poate fi destinată pentru toate tipurile de folosinţă. Activitatea vitală a
hidrobionţilor nu este afectată. Ecosistemul se încadrează în categoria oligotrof, saprobitatea – oligosaprob.
Clasa II-a de calitate (relativ pură) corespunde apelor de suprafaţă în care numărul total de bacterii nu
depăşeşte 2,0 mln cel/ml, iar bacteriile saprofite –2,0 mii cel/ ml, iar bacteriile petrolitice – 10 cel/ml, iar
fenol –rezistente sunt mai puţin de 100 cel/ml. Funcţionarea ecosistemelor acvatice nu este afectată. Apa
este bună în scopuri potabilităţii după o simplă tratare. Ecosistemul se încadrează în categoria mezotrof,
saprobitatea – oligomezosaprob.
Clasa III-a de calitate (moderat poluată ) corespunde apelor de suprafaţă în care numărul total de bacterii
nu depăşeşte 5,0 mln cel/ml, iar bacteriile saprofite –10,0 mii cel/ ml, bacteriile petrolitice – 100 cel/ml
iar fenol –rezistente sunt mai puţin de 1000 cel/ml. Funcţionarea ecosistemelor acvatice prezintă semne
moderate de degradare a funcţionării ecosistemului. Activitatea normală a hidrobionţilor este afectată. Apa
după o simplă tratare nu este bună de utilizat în scopuri potabile. Ecosistemul se încadrează în categoria
eutrof, saprobitatea – β-mezosaprobă.
Clasa IV-a de calitate (poluată) corespunde apelor de suprafaţă în care numărul total de bacterii nu
depăşeşte 10,0 mln cel/ml, iar bacteriile saprofite –25,0 mii cel/ ml, bacteriile petrolitice – 1000 cel/ml, iar
fenol –rezistente sunt mai puţin de 10000 cel/ml. Funcţionarea ecosistemelor acvatice prezintă semne de
alterări majore ale componentelor hidrobiologice şi hidrochimice. Ecosistemul se încadrează în categoria
politrof, saprobitatea – α-mezosaprobă. Apa poate fi utilizată în scopuri potabile numai după o tratare
complexă intensivă.
Clasa V-a de calitate (foarte poluată ) corespunde apelor de suprafaţă în care numărul total de bacterii
este mai mare de cât 10,0 mln cel/ml, iar a celor saprofite mai mare de cât 25,0 mii cel/ ml, bacteriile
petrolitice depăşesc cifra de 1000 cel/ml, iar fenol – rezistente depăşesc cifra de 10000 cel/ml. Funcţionarea
ecosistemelor acvatice prezintă semne grave de degradare a funcţionării ecosistemului. Activitatea vitală a
hidrobionţilor în deosebi piscicultura este grav afectată. Ecosistemul se încadrează în categoria hipertrof,
saprobitatea –polisaprobă.
De aceea recomandam de urgenta ca organele abilitate sa realizeze teste cu echipamente profesionale si sa ia masurile necesare remedierii situatiei.
